Român

Congresul romaniștilor germani 2019, Kassel

refacere, reconstrucție, înnoire

29.09.-02.10.2019

Raportul dinamic  dintre refacere, reconstrucție și înnoire se oglindește în prezent în disputele legate de castelul din Berlin sau de „noul centru vechi“ din Frankfurt, cărora li se reproșează neautenticitatea în reconstrucția clădirilor istorice. Se oglindește însă și în discursul politic, spre exemplu atunci când globalizării i se opun reconstrucția statelor naționale sau crearea de noi identități naționale. Reconstrucția și înnoirea sunt concepte pregnante în arhitectură și în spațiul politic, principiile lor acoperă însă o arie mult mai largă, marcând totalitatea activităților culturale, inclusiv limba și literatura. La modul general, refacerea poate fi privită ca reacție la procese sau acțiuni care au modificat radical sau chiar au distrus structurile preexistente. În procesul de refacere suntem confruntați permanent cu resturile ordinii și als structurilor anterioare și trebuie să decidem în ce măsură le acordăm acestora un rol călăuzitor. Refacerea se poziționează astfel între polii reconstrucției și ai înnoirii, ai continuității și ai discontinuității. În timp ce reconstrucția are ca scop repetarea iluzionistă a stării anterioare, înnoirea implică distanțarea de formele vechi și crearea unei substanțe noi  din resturile vechilor structuri. Spre deosebire de reconstrucție, înnoirea este un concept emfatic.

Noțiunile de refacere, reconstrucție și înnoire aduc cu sine numeroase conotații și valori discursive. Aceasta bogăţie semantică ar putea impulsiona istoria și teoria literară, lingvistica, studiile culturale sau didactice să preia și să aplice cele trei concepte atât în propriile domenii cât și în dialogul lor interdisciplinar. În acest sens propunem pentru colocviul nostru un larg spectru tematic. În domeniul literar pot fi abordate teme legate de curente și epoci al căror fundament e ideea de reconstrucție (de exemplu renașterea, clasicismul sau manierismul) sau care reclamă pentru sine conceptul de înnoire (precum futurismul sau expresionismul). Vor face obiect al colocviului istoria genurilor și a teoriilor literare din perspectiva înnoirii și a reconstrucției, dar și textele literare care narează despre reconstrucție și înnoire în perioade de transformări sociale și politice. În lingvistica romanică se impun ca teme politica lingvistică și conștiința lingvistică; vor fi binevenite studii despre toposul crizei limbii și despre corolarul său, dorința de înnoire a limbii, sau despre consolidarea limbilor și varietăților romanice în pericol. În lingvistica sistemică poate fi urmărită transformarea structurilor și a categoriilor din dubla perspectivă a reconstrucției și a înnoirii. Cele trei noțiuni pe care se centrează congresul nostru își găsesc aplicare și în domeniul didacticii, în analizarea achiziționării, consolidării și reactualizării competențelor lingvistice. Conceptele de reconstrucție și înnoire pot fi folosite la modelarea proceselor de percepție și producție a textelor, de comprehensiune și achiziționare a cunoștințelor. Într-o perspectivă interdisciplinară, la granița dintre științele culturii, istorie și științe sociale, cele trei concepte ar putea fi aplicate în studierea diferitelor comunități culturale trecute și prezente.

Iată numai  câteva dintre ideile legate de conceptele de refacere, reconstrucție și înnoire. Realizarea lor concretă trece în mâinile romanistelor și romaniștilor care vor concepe secțiunile și vor elabora comunicări.

Tema propusă de noi se leagă indisolubil de istoria recentă a orașului Kassel, o istorie în care se întâlnesc distrugerea și refacerea. Evident, Kassel nu este singurul oraș distrus în al doilea război mondial. Spre deosebire de alte orașe, aici este foarte vizibilă prima fază a reconstrucției. Orașul este marcat de arhitectura anilor 1950, care contrastează puternic cu clădirile istorice precum parcul de pe Wilhelmshöhe cu al său monumental Hercule sau Orangeria. În plus, Kassel este orașul expoziției de artă contemporană Documenta. Numeroase lucrări expuse inițial în Documenta marchează peisajul orașului. Amintiți fie aici cu titlu ilustrativ cei „7000 de stejari” însoțiți de mari stele de bazalt pe care Joseph Beuys i-a creat pentru Documenta 7 din 1982.

În încheiere, vă invit călduros să faceți cunoștință cu universitatea și cu orașul Kassel cu prilejul următorului Congres als romaniștilor germani.

Angela Schrott

(Președinta Asociației romaniștilor germani)

(Traducere: Dr. Victoria Popovici)